Ai un mesaj convingător pentru munca ta?
În iunie 2009, la conferința ,"ICF" dorința de schimbare își spunea cuvântul.
Mă pregăteam să țin un discurs despre valori și l-am început cu o întrebare:
“Ai un mesaj convingător pentru munca ta?”
Această sintagmă nu-mi aparține. Este născocită de mintea unui copil de 9 ani, cel mai mic dintre fiii mei.
Eliberat de tensiunea închiderii de an școlar, într-o discuție amuzantă pe tema “școala, un rău necesar”, Tudor îi pune această întrebare prietenului nostru care s-a încumetat să pășească pe teren minat. Neavând copii, nu a prevăzut ce-l aștepta.
Încercând să pătrundă cu naturalețea specifică vârstei în ecuația vieții “Ce dau?” și “Pentru ce?”, Tudor a reușit să-l încuie pe amicul nostru.
După această întrebare s-a lăsat o liniște deplină. Apoi, dupa câteva chicoteli, adulții au izbucnit in hohote de râs printre care scăpau adjective nedemne de urechile copiilor...
Și iată cum în loc să vorbesc profesionist despre valori, mă aflu povestind despre familia mea și despre oameni. Nu întâmplător.
Mă întorc la întrebarea lui Tudor: “Ai un mesaj convingător pentru munca ta?”. Răspunsul este pe cât de simplu pe atât de adevarat. Dacă ai acest mesaj, înseamnă că-i poți atrage și pe alții. Tu, sau compania pe care o reprezinți.
De ce?
Pentru că oamenii urmează oameni. Și tot oamenii îi părăsesc pe oameni, așa cum bine susțin teoriile de management. Un salariat nu-și lasă niciodată jobul, pe care îl va face desigur în altă parte, ci șeful. Iar în acești oameni (ascunși sau nu în spatele unor etichete - a se citi cărți de vizită) stau valorile lor.
Valorile care îi determină, le stârnesc entuziasmul și le dau forța de a crea ce e mai bun pentru companie și nu în ultimul rând, pentru ei.
Șase luni mai târziu, se scria despre noul meu "drum".
Când mă uit în urmă, adunând mulțumirile clienților Yourway, mi se pare că au trecut ani și nu luni.
Mulțumesc tuturor celor care au ales să facă primii pași pe drumul lor alături de noi!
3 Responses »
Leave a Response
Entries(RSS)
Explicatiile sunt riguroase si declanseaza in noi un mare grad de intelegere, provocand deconstiparea cuvintelor pe care nu le putem intelege.
Dragă Victor,
Naturalețea cu care copiii își pun și ne pun întrebări existențiale este într-adevăr, un bun exemplu.
...din pacate se pare ca traim vremuri in care vom parasi chiar si "jobul" nu numai seful pentru o eventuala reorientare profesionala...
...din pacate nu este foarte greu sa-i faci pe altii sa te urmeze ci este aproape imposibil sa-i convingi pe "conducatorii tarisoarei" (si nu ma refer numai la cei vremelnic in functie) sa te lase sa lucrezi...
...din pacate copii ca ai vostri (exemple vii ale abnegatiei si daruirii voastre in "functia" de parinti) care sa puna intrebari ca cea din titlu sunt din ce in ce mai greu de gasit (si atunci ce ne rezerva viitorul?????????????)...
...din pacate ramin la indemnul meu pesimist (optimist???) - ultimul care paraseste "tarisoara" sa stinga si lumina...